Sindromul Burnout face dintotdeauna ravagii în rândurile celor care chiar muncesc – și dintotdeauna înseamnă că și în Biblie avem descrisă o asemenea situație, când Moise, în timpul fugii din Egipt, obosește și devine dezamăgit de faptul că se străduiește prea mult pentru oamenii săi, care apreciază prea puțin eforturile lui.

Teoretizat în 1970, fenomenul a început să ia amploare în SUA în anii `60, iar primul caz de burnout din literatură a apărut în romanul din 1960 al lui Graham Green, A Burnt-Out Case.

Cu toată vechimea lui, cu toate cazurile de deces din cauza epuizării, din lume și de la noi, cu toată faima nefericită a japonezului karoshi (termen ce definește moartea prin epuizare), abia în 2019 Burnout-ul a fost introdus în Clasificarea Internațională a Bolilor, ca fenomen ocupațional. 

Burnout-ul, adică sindromul epuizării profesionale, este acea etapă în care oboseala cronică, epuizarea emoțională și/sau lipsa satisfacției profesionale ne fac să ne simțim epuizați, depersonalizați sau detașați emoțional de munca noastră și de cei din jur, ducând la scăderea eficienței sau calității muncii. Cronicizat, Burnout-ul duce la depresie, cu toate riscurile sale. 

Din fericire, Burnout-ul are, față de depresie, un avantaj extraordinar: simpla oprire a stimulilor care au dus la burnout ne poate ajuta să ne refacem echilibrul. Ajută foarte mult impunerea unor limite, cum ar fi limitarea telefoanelor de birou și a mailurilor numai la orele de program, precum și o viață echilibrată, cu suficient timp dedicat socializării, mișcării și cât mai mult timp dedicat pasiunilor noastre. Atunci când e asociat cu oboseala cronică, Burnout-ul se poate vindeca cu multă odihnă. Dar oboseala bună își are rolul ei în lupta împotriva burnout-ului, mai ales dacă acesta e cauzat mai degrabă de lipsa satisfacțiilor profesionale decât de extenuare.

Carl Gustav Jung spunea despre depresie că e ca o doamnă în negru pe care, dacă apare la ușa noastră, trebuie s-o invităm înăuntru, s-o tratăm ca pe un musafir și să ascultăm ce are de spus. Burnout-ul e și mai ușor de ascultat – trebuie doar să fim atenți la ușile noastre și ale celor de lângă noi, și să-l descoperim la timp în aglomerația de mail-uri, task-uri, proiecte și urgențe profesionale și personale care ni se îngrămădesc permanent la ușă.

Din fericire, dacă reușim să conștientizăm la timp semnele burnout-ului și ale epuizării emoționale, ajutorul e mereu la îndemână: psihologi, terapeuți, antrenori, prieteni, pasiuni și propriul suflet, când ne luăm timp să-l ascultăm. Sargenor oferă organismului aport adecvat de arginină, aminoacidul prezent în mod natural în organismul nostru, cu importante caracteristici biochimice și nutriționale.

Sargenor! Reîncarcă-te cu spor!